Simpatie.ro - matrimoniale
Tokio Hotel
Nou pe simpatie:
barbyDana
Femeie
25 ani
Bacau
cauta Barbat
28 - 46 ani
Tokio HotelInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Tokio Hotel / Fan-Art /

do you love me?

Pagini: 1 ... 3 4 5 6  
#126
Ema
Membru nou
Postari: 12
aplauzeeeeeeeee

 
   
#127
bill4ever
Senior
Postari: 450
[i]deci,acest next chiar m-a pus serios pe ganduri
felul tau de a pune cuvintele in propozitii si propozitiile in next..
esti minunata,si ca sa te copiez putin,te-ai intrecut pe tine..
astept nextul


_______________________________________
B-babe
I-in
T-total
C-control of
H-her life

 
   
#128
RoxeTTe
Senior
Din: your dreams
Postari: 204
voi reposta acest fic pe http://www.thcool.3xforum.ro acolo il voi posta de la inceput si il voi continua!!

_______________________________________
Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet si zambet langa plans . - Alexandru Macedonski




 
   
#129
bill4ever
Senior
Postari: 450
si aici nu il continui :o3?

_______________________________________
B-babe
I-in
T-total
C-control of
H-her life

 
   
#130
gabitza
Senior
Din: Acasa. :)
Postari: 279
nu il mai continui?

_______________________________________
incep sa te urasc pt k m-ai umplut de vicii.fumez clipe k si km as fuma sentimente,beau vise k si km as bea sperante..u m-ai facut sa urasc viata si tot ce are legatura cu ea.tie iti datorez clipele desarte in kre am asteptat sa apara ceva mai bun in viata mea.in tine am avut incredere si am sperat k nu o sa ma parasesti.dar si u la randul tau te'ai dovedit a fi doar un vis trecator in viata mea lipsita de importanta.datorita tie am invatat sa urasc si iti multumesc pt acest sentiment..m-ai facut sa imi pierd speranta in orice si oricine atunci knd totul era mai frumos in viata mea...de aceea tin sa-ti multumesc pt k m-ai invatat sa urasc cu toata fiinta mea..akm datorita tie nu mai pot avea incredere in nimeni (


 
   
#131
RoxeTTe
Senior
Din: your dreams
Postari: 204
hai ca il mai continui si aici pentru ca forumul acela s-a inchis. next imediat.

_______________________________________
Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet si zambet langa plans . - Alexandru Macedonski




 
   
#132
RoxeTTe
Senior
Din: your dreams
Postari: 204
huge next... sper sa citeasca cineva..

Desi luna s-a suit in zare deja de cateva ore, nu-mi venea sa ma intorc in pensiune, ma simteam atat de bine acolo, in intuneric, unde codul negru tace, unde totul ar trebui sa fie frumos. Si asa este, eu am o sansa de a vorbi cu Bill, Natalia se poate dovedi a fii sora mea, iar eu am de gand ca dupa ce ne vom face analizele sa mergem in Romania, sa vorbim cu parintii mei, poate ai nostrii, sa ne dea niste explicatii pentru care au abandonat-o, poate, asa pe Natalia. Sub razele stelelor ca de foc sunt eu, o floare mica, rotunda si fericita. Privirea intunericului ma urmareste. Nu mi-este frica, insa. Din contra, ma simt protejata. Cuvintele pline de bunatate pot fi scurte si spuse cu usurinta, dar ecoul lor este cu adevarat fara sfarsit. Acum am de gand sa imi incerc norocul, desi asta inseamna sa risc, probabil mai mult decat se merita, sunt decisa sa o fac. Sunt decisa sa iubesc! Dragostea e ca vantul; nu se vede, dar se simte. Iar eu vreau sa o simt, sa o gust, sa o traiesc din plin. Am de gand sa nu mai sufar din cauza unora carora nu le pasa si se bucura apoi, ranile mele vor fii cutite infipte in apa.
Voi fii misterioasa, misterioasa precum o lalea neagra in mijlocul unei gradini de trandafiri rosii. Cea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul. Stiu ca frumusetea imblanzeste orice manie. Am mai strabatut timp de cateva secunde, minute, zeci de minute poteca pana in capat, unde erau plantate fel de fel de flori multicolore, negre, insa, sub vraja intunericului.
Am rupt sfioasa un trandafir albastru din gradina si m-am indreptat incet spre pensiune. Am intrat inauntru, tinand trandafirul strans in mana, parca tinand mana cuiva, cuiva drag. Am urcat treptele si m-am indreptat spre camera mea. Nu intentionam sa mai vorbesc cu Natalia, pentru ca deja era mult prea tarziu si eram sigura ca oboseala si somnul si-au pus amprenta asupra ei. Am deschis usa camerei usor. Miryam dormea; parea foarte linistita, speram ca asa sa se simta, insa stiam ca ceva nu era bine. M-am hotarat sa ma culc, deoarece in cateva ore voi fii nevoita sa ma trezesc si sa ma apuc de lucru. M-am schimbat in pijamale si m-am bagat in pat. Somnul m-a furat de indata.
"Lee, nu te mai trezesti odata?" spuse Miryam, chicotind.
"Inca 5 minute, te rog." am spus eu cu o voce rugatoare, dar bineinteles ca Miryam nu mi-a indeplinit dorinta.
"O sa intarzii la lucru, si trebuie sa luam micul dejun."
Era o scuza plauzibila, insa neplacuta pentru mine, avand in vedere ca somnul meu a fost de doar cateva ore.
"Hiade odata!"
"Acum!" am spus, ridicandu-ma lenesa din pat si indreptandu-ma spre baie.
M-am uitat in oglinda si am putut observa, chiar foarte bine, cearcanele imense pe care le aveam. Mi-am luat periuta de dinti, am pus pasta pe ea si am inceput sa ma spal pe dinti.
"Acum imi datorezi niste explicatii, Miryam. Ce s-a intamplat aseara?" Am spus frecandu-mi intre timp si dintii cu periuta.
Miryam s-a schimbat vizibil la fata, devenind serioasa.
"Nimic. M-a chemat Tom in camera lui si m-a intrebat de ce m-am dus in camera lui. Eu i-am spus de ce, iar el m-a luat de mana si m-a dus in mijlocul camerei. A inceput, apoi sa-mi dea tarcoale de mai multe ori, ceea ce m-a enervat destul de rau. I-am spus ca nu sunt un exponat. M-a asezat apoi pe pat, si s-a asezat si el langa mine. Mi-a spus ca sunt prea draguta sa lucrez aici. Nu i-am raspuns. Apoi a inceput sa imi povesteasca despre el si despre cate cuceriri a facut el pana acum. Am reusit sa-i cunosc in jumatate de ora toate aventurile. Apoi l-am intrebat de ce imi spune toate astea si mi-a raspuns ca trebuie sa ne cunoastem mai bine. I-am spus ca nu sunt interesata si atunci s-a ridicat de pe pat, indepartandu-se de mine. Pe urma s-a aplecat asupra mea, punandu-si mainile pe genunchii mei si privindu-ma atent in ochi. Nu puteam rezista tentatiei, insa m-am straduit si, impotriva vointei mele, m-am ridicat de pe pat si m-am indepartat de el. El m-a tras spre el, m-a mangaiat pe fata si m-a sarutat apasat pe buze. Apoi s-a oprit si mi-a spus ca nu merita. Mi-a dat drumul din stransoarea lui si m-a impins usor spre usa. Si asta a fost tot, dupa ce m-a ademenit atat, m-a lasat pur si simplu sa plec. Sau mai bine zis, m-a dat afara."


_______________________________________
Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet si zambet langa plans . - Alexandru Macedonski




 
   
#133
iloverockandmetal
Membru nou
Postari: 23
plzzzz da next!!!!!!! dc nu mai dai((( e atat de interesant8-> hai                  

 
   
#134
kitty5kitty
Membru nou
Postari: 6
wow este superrrr dc nu dai next????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????                                                                                                                                                                                                                                                   imi place moolt de tot ficuu o sa dau maine mass la toate fetele de la mn din cls     

do you love me? - wow este superrrr dc nu dai - Fan-Art
do you love me? – poza de kitty5kitty, in Fan-Art · 24.9KB


 
   
#135
RoxeTTe
Senior
Din: your dreams
Postari: 204
wow..  nu ma asteptam.. hai ca bag next acum.. multumesc mult fetelor :*

“Oh… Miryam. Lasa-l, nu te merita.” Am soptit eu, incercand sa o consolez, insa fara prea mari sanse de reusita.
“Mda, cum spui tu.”
“Eu ma duc sa-mi iau o cafea, vrei sa vii?”
“Nu, multumesc. Nu ma simt bine.”
“Bine. Ne vedem mai tarziu.”
Am iesit din camera si am dat nas in nas cu... el. Ne priveam amandoi, nestiind ce sa spunem. Privirea lui ma innebunea, mirosul pielii sale ma ademea tot mai mult sa-l adulmec, fluturasii se zvarcoleau prin stomacul meu. Era o senzatie de bine sa-l privesc.
“Buna.” A spus el destul de incet.
“Buna Bill.”
L-am atins din greseala pe mana. Am simtit cum tremura, asta ma amuza putin.
“Vrei sa bem o cafea?” l-am intrebat eu, parca implorandu-l din priviri sa accepte.
“Desigur.”
Mi-a zambit. Un zambet fermecator. L-am luat usor de brat, ceea ce l-a facut sa roseasca si sa tremure din nou. Era foarte dulce cand facea asta. Oare ii era rusine de mine? Ne-am indreptat spre restaurant. Bill inca tremura, mai usor, ce-i drept. Ne-am asezat la o masa cat mai retrasa. Pe chipurile oamenilor se citea mirarea ca faimosul Bill Kaulitz sta la masa cu o camerista. Gandul acesta ma dezgusta. Mi-am afundat privirea spre el. Era atat de timid, de bun la suflet, atat de ingrijit, preocupat ca miscarile pe care le face sa nu fie cumva gresite. Statea cu privirea atintita intr-o ceasca de cafea. Lichidul se misca usor dintr-o parte in cealalta a cestii datorita tremuraturilor picioarelor lui Bill. Ma simteam prost. Era rigid in preajma mea, ma facea sa ma simt si eu la fel. Vazand ca nu mai da niciun semn ca ar vrea sa vorbim, sa socializam, sa ne cunoastem m-am ridicat de la masa, vrand sa plec. Am trecut pe langa el, insa m-a apucat de mana facandu-ma sa ma opresc. Statea inca la masa calm.
“Te rog ramai. Iarta-ma.”
“Pentru ce sa te iert?”
Inca stateam in picioare langa el, mana mea fiind in stransoarea mainii lui. Asta imi dadea palpitatii, o stare euforica pe care nu-mi amintesc sa o mai fii simtit pana acum.
“Ia loc. N-am vrut sa te simti prost.”
M-am asezat tacuta la locul unde statusem si inainte. Ma privea cu o oarecare teama. Asta nu-mi mai placea atat de mult acum.  Totusi ma amuza un pic felul cum isi ferea privirea de a mea.
“Bill”
“Da?”
A ridicat privirea spre mine. In sfarsit ma privea in ochi. La fel faceam si eu. Are niste ochi fermecatori, misteriosi. Sunt ca un ocean. Le vad culoarea la suprafata, insa nu stiu ce se ascunde de fapt in spatele lor; in spatele privirii lui. Timida, sfioasa.
“Nu te simti bine in preajma mea?”
“Ba da. Te rog, nu te gandi la asta. Eu.. sunt putin timid, cand ma privesti, cand ma atingi. Cred ca ai observat asta.”
“Da. De parca te mananc. Stai linistit, sunt vegetariana.”
A ras usor. Ma bucuram ca il faceam sa se simta bine, si la fel ma simteam si eu. Acum incepea cu adevarat povestea mea. O poveste a unei adolescente, care trebuia sa inceapa cu ceva timp in urma.
“Lee.. Ai vrea sa iesim diseara?”


_______________________________________
Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet si zambet langa plans . - Alexandru Macedonski




 
   
#136
adnany T&B Hotel
Senior
Din: pachetu' cu tzigari :p
Postari: 269
Misto...imi place cum descrii fiecare detaliu   Next

_______________________________________
Here I go, scream my lungs out and try to get to you
You are my only one
I let go, but there's just no one who gets me like you do
You are my only, my only one



 
   
#137
RoxeTTe
Senior
Din: your dreams
Postari: 204
“Da, suna bine.”
“Hei, prietena ta Miryam.. Cheam-o si pe ea.”
M-am blocat. Credeam ca vrea sa iesim doar noi doi. Dar poate nu vrea sa iasa cu mine. Poate vrea sa iasa cu Miryam de fapt. A vazut ca m-am intristat brusc.
“Tom a venit cu ideea sa iesim si m-a rugat sa iti zic sa o chemi si pe ea. Vine si Natalia cu prietenul ei.”
Starea trista in care cazusem s-a schimbat brusc intr-una de fericire. Emanam bucurie pentru simplul fapt ca Bill nu se gandea la Miryam. Eu il placeam cu adevarat... insa nu este momentul potrivit sa-i spun asta.
La scurt timp am terminat amandoi de mancat si ne-am ridicat de la masa. Am pornit spre camere tacuti. Ma irita tacerea aceasta de mormant.
“Bill, nu stiu cum sa-ti spun, dar ma enerveaza tacerea asta. Parca suntem doi oameni de vreo 50 de ani, casatoriti care merg unul langa altul si nu scot o vorba pentru ca sunt prea tafnosi din cauza varstei.”
“Haha. Da. Pai atunci, spune tu ceva, intreaba-ma ceva si eu iti voi raspunde.”
Am stat putin pe ganduri. Aveam sa-l intreb ceva, insa imi era frica de raspunsul lui. Am decis, deci, sa tac.
“Haide, nu-ti fie rusine.” A spus el, parand sigur pe el.
“Nu am ce sa te intreb.” Mi-am pus mainile in cap. Mi-am amintit de ceva.
“Haide, sa ne grabim, ma asteapta Natalia.” L-am tras de mana si am inceput sa alergam pe holurile pensiunii.
Ne-am oprit in fata camerei lui.
“De fapt as avea sa-ti pun doua intrebari.” Am spus eu, ezitand.
“Spune.” Imi zambea foarte frumos.
“De ce v-ati cazat la o pensiune in acelasi oras in care locuiti?”
“Am vrut sa scapam o vreme de presa. Ne-am saturat. Si a doua intrebare?”
“A doua intrebare este... de ce stai cu mine? Tu esti faimos. De ce te porti asa frumos cu o receptionista/camerista?” Mi-am intors capul. Imi era rusine de slujba mea. Ma facusem rosie la fata. Insa Bill mi-a intors capul spre el.
“Nu conteaza nici ca sunt faimos, nici slujba pe care o ai. Sunt si eu om, sa stii. Am si eu suflet, am sentimente. Intr-adevar, m-am schimbat mult in ultima vreme, dar in interior sunt tot eu... acelasi Bill dintotdeauna. Iar tu, ma fascinezi. Imi place compania ta. Esti prietenoasa... esti isteata, esti frumoasa.”


_______________________________________
Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet si zambet langa plans . - Alexandru Macedonski




 
   
Pagini: 1 ... 3 4 5 6  
Mergi la